joi, 26 decembrie 2013
sâmbătă, 23 noiembrie 2013
Plangerile lui Ieremia
Capitolul 3
1. Eu sînt omul care a văzut suferinţa supt nuiaua urgiei Lui.
2. El m-a dus, m-a mînat în întunerec, şi nu în lumină.
3. Numai împotriva mea îşi întinde şi îşi întoarce mîna, toată ziua.
4. Mi-a prăpădit carnea şi pielea, şi mi-a zdrobit oasele.
5. A făcut zid împrejurul meu, şi m-a înconjurat cu otravă şi durere.
6. Mă aşează în întunerec, ca pe cei morţi pentru totdeauna.
7. M-a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m-a pus în lanţuri grele.
8. Să tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea.
9. Mi-a astupat calea cu pietre cioplite, şi mi-a strîmbat cărările.
10. Mă pîndeşte ca un urs şi ca un leu într-un loc ascuns.
11. Mi-a abătut căile, şi apoi s-a aruncat pe mine, şi m-a pustiit.
12. Şi-a încordat arcul, şi m-a pus ţintă săgeţii Lui.
13. În rărunchi mi-a înfipt săgeţile din tolba Lui.
14. Am ajuns de rîsul poporului meu, şi toată ziua sînt pus în cîntece de batjocură de ei.
15. M-a săturat de amărăciune, m-a îmbătat cu pelin.
16. Mi-a sfărîmat dinţii cu pietre, m-a acoperit cu cenuşă.
17. Mi-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea.
18. Şi am zis: „S-a dus puterea mea de viaţă, şi nu mai am nici o nădejde în Domnul.“
19. „Gîndeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă!“
20. Cînd îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mîhnit în mine.
21. Iată ce mai gîndesc în inima mea, şi iată ce mă face să mai trag nădejde:
22. Bunătăţile Domnului nu s-au sfîrşit, îndurările Lui nu sînt la capăt,
23. ci se înoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atît de mare!
24. „Domnul este partea mea de moştenire,“ zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.
25. Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută.
26. Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.
27. Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţa lui.
28. Să stea singur şi să tacă, pentrucă Domnul i l-a pus pe grumaz;
29. să-şi umple gura cu ţărînă, şi să nu-şi peardă nădejdea;
30. să dea obrazul celui ce-l loveşte, şi să se sature de ocări.
31. Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.
32. Ci, cînd mîhneşte pe cineva, Se îndură iarăş de el, după îndurarea Lui cea mare:
33. căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mîhneşte bucuros pe copiii oamenilor.
wordless...
luni, 11 noiembrie 2013
Am gasit o floare rupta
Am gasit o floare rupta
fir de alb margaritar,
si l-am dus la mine-acasa
ca sa-l pun intr-un pahar.
Mi-am lipit de el obrazul
in suspinul de parfum...
Firicel de floare rupta,
cine te-a zvarlit in drum?
Am gasit o floare rupta
fir strivit si singurel.
Si am inteles deodata,
ca si eu am fost ca el.
Ca si eu zaceam in tina,
fir de margarit rapus.
Dar atunci din calea lumii
m-a luat cu El Iisus!
Am gasit o floare rupta,
si-s atat de fericit
ca nu-i nici un fir de floare
nestiut si negasit.
Nici o floare, nici un suflet,
nu se pierde pe vreun plai.
Caci Iisus la toti alearga
sa ne ia cu El in Rai!
Costache Ioanid.
luni, 30 septembrie 2013
vineri, 27 septembrie 2013
Monolog in adancul unei inimi
SFINTENTIE!
Sfintenie,
Sfintenie... un cuvant limpede si sublim, cu un ecou duhovnicesc. Un cantec al ingerilor. Sfintenie, Doamne, e ceea ce doresti, dar oare stim noi, cei de pe pamant, ce inseamna cuvantul acesta cu adevarat? Oare poate un om sa fie sfant, cand s-a nascut in pacat si cand pacatul sta strans legat de el?
... si totusi TU, Sfinte Tata, nu ceri altceva decat sfintenie!
Sa fim sfinti, caci Tu esti sfant!
O, Doamne, Tu ne chemi la sfintenie si la o viata dedicata Tie, pe cand lumea ce ne inconjoara, prin contrast, ne impinge numai la lucruri josnice si la o viata traita numai pentru sinele propriu.
Dar Tu, Sfantul lui Israel, ne vrei sfinti pentru Tine!
Suntem atat de slabi si de vulnerabili, alunecam de atat de multe ori, incat parca nu ne mai dorim sa ne ridicam si ne complacem in viata noastra mizerabila si pustie precum cel mai mare desert din lume. Insa tanjim dupa apa, Doamne... si nu dupa orice fel de apa... Tanjim dupa Apa Vie ce curge din al Tau izvor! Dar e atat de greu sa ne dezlipim de pamant.
... Totusi TU, Prea inalte, nu doresti altceva decat sfintenie!
Luam decizia sa ne sfintim atat de des si asa de usor ne dam batuti cand iesim pe usa afara, spre lupta... Insa, suntem copiii Tai si atunci cand vom sta fata in fata cu Tine, te vom privi in ochii si vom fi ca Tine, vom fi sfinti... pentru ca nimic necurat, patat si zbarcit nu va intra in imparatia cerurilor!
Ah, Tata, imi sfasii hainele inimii mele inaintea Ta, caci mi-e murdara... Oh, sfinteste-ma si ajuta-ma sa port aceasta podoaba cu smerenie. Da-mi putere sa-mi agat aceasta brosa a neprihanirii la fiecare privire, la fiecare gand, la fiecare vorba, la fiecare fapta si la fiecare atitudine... Sfant mereu vreau sa fiu...
Iar tot ceea ce-mi doresc Domnul meu, e ca inima sa-mi fie un templu sfant. Si acest templu sa Ti-l inchin Tie cu umilinta, in ziua aceea mareata, cand ne vom vedea pe nori de slava!
sâmbătă, 21 septembrie 2013
sâmbătă, 10 august 2013
vineri, 9 august 2013
Mai sus de nori
Ai coborat mai jos de munti si dealuri, chiar mai jos de flori...
Te-ai oprit in fata taranii.
Ai luat-o in palma si i-ai dat forma unei inimi...
Si cu atata dragoste Te-ai intors inapoi pentru a-i pregati un loc, acolo sus...
Mai sus de nori...
vineri, 2 august 2013
Petale
Petale cad din cer si ma imbata de mirosul dragostei de sus.
Petale, mii si mii de petale zboara in jurul meu
Si in launtrul meu pustiu, petale siroiesc...
Petale colorate ma imbratiseaza si-mi rad la ureche.
Petale zambitoare ma imbraca intr-o rochie firava a fericirii.
Petale multicolore imi imbaiaza tristii mei ochi.
Petale mici si mari se agata de gandurile mele singuratice,
Iar in buzunare, petale e tot ce mai am.
joi, 1 august 2013
De-as putea...
De-as putea sa ma intorc in timp pentru o clipa... m-as intoarce si mi-as pune bratele in jurul fetitei din mine, imbratisand-o cu gingasie. Stergandu-i lacrimile i-as sopti sa fie tare, caci ceea ce o asteapta sunt petale colorate de bucurie si cununi de printese ce niciodata nu se vor vesteji. I-as spune sa priveasca mai des Cerul si sa pretuiasca mai mult fiecare clipa si fiecare persoana, ca astfel sa creasca frumos. I-as mai sopti sa iubeasca... sa iubeasca pe oricine si in orice vreme, caci viata oricum e cruda, insa prin iubire o intreaga lume poti schimba!
miercuri, 10 iulie 2013
joi, 4 iulie 2013
Cantecul credinciosiei
La orizont, prin vant si ceata se apropie incetisor doua picioare trudite si prafuite de la un drum lung. Fiinta aceasta, framantata, priveste de departe, de pe-un munte inalt, la vechea ei casa... la vremurile de odinioara. Lasandu-si jos mahrama de un roz pal ce-i ascundea conturul fetei, putea acum sa simta adierea mirosului de acasa.
Fata ei, brazdata de lacrimi, inca mai emana farmecul unei frumuseti nu demult apuse. In ochii ei se poate citi o dragoste eterna, desi acesti ochi au fost acoperiti de multa durere. Acum, pierduta in ganduri si in umilinta, se intoarce pe acelasi drum pe care odinioara plecase: o tanara fericita de o frumusete miraculoasa si increzatoare intr-un Dumnezeu Atotputernic, cu un viitor mare inainte, de mana cu sotul ei si cu doua comori in spate (fii sai), iar in piept purta un cufar plin de vise si sperante.
Insa acum se intoarce cu mainile goale, fara cei dragi, fara vise, fara planuri de viitor, fara zambet. Tot ce a avut a pierdut, totul s-a destramat. Numele ei, de o rezonanta divina: Naomi (Placuta), inca mai avea mici amprente asupra sa, insa acum se intoarce cu un alt nume: Amaraciune (Mara). Credinta ii este zdruncinata. Speranta nu mai are, insa in urma ei doua umbre zbuciumate alearga. Sunt nurorile sale: Rut si Orpa, care alearga plangand spre ea, nevrand sa o paraseasca. Imbratisand-o, amandoua i-au promis cu sinceritate ca o vor insoti, dar Naomi ca o mama buna ce isi iubeste fiicele, le sfatuieste sa se intoarca fiecare la casa parintilor lor. Orpa asculta de sfatul acesta si se ridica increzatoare, desi cu inima sfasiata. Dupa ce o saruta pe Naomi, se intoarce in graba la poporul sau si la obiceiurile de dinainte.
Rut insa nu se da batuta. Isi dovedeste credinciosia fata de soacra ei si fata de Dumnezeul ce il descoperise in familia Naomei, renuntand la vechii ei idoli, la vechiul ei stil de viata, la parinti si la prieteni, urmand-o orbeste pe Naomi. Rut rosteste cu buzele tremurande un legamant cu un ecou vesnic: "Incotro vei merge tu, voi merge si eu, unde vei locui tu, voi locui si eu, poporul tau va fi si poporul meu si Dumnezeul tau va fi si Dumnezeul meu. Unde vei muri tu, voi muri si eu si voi fi ingropata acolo. Faca-mi Domnul ce o vrea, dar nimic nu ma va desparti de tine decat moartea." Astfel cele doua femei pasesc impreuna ajungand la Casa Painii (Bethleem).
Aici, pe un ogor de aur, plin de grau sclipitor, pasii obositi si timizi ai lui Rut se intalnesc cu pasii impodobiti de diamante ai lui Boaz, iar peste privirile lor adierea unei mari binecuvantari ceresti se revarsa. Apucand-o de mana pe ea, cea a carei privire il fermecase, Boaz ii promite ca se va ingriji de ea si de soacra ei chiar daca l-ar costa viata.
Devotamentul si ascultarea lor fata de Dumnezeu, ii conduc pe cei doi in fata legamantului casatoriei.
Nu dupa mult timp, Dumnezeu a binecuvantat buzunarul inimii lui Naomi, si-l umplu de zambete si de lacrimi de bucurie, tinand in brate primul ei nepotel, Obed.
Naomi se bucura de o batranete fericita alaturi de familia lui Rut, nestiind ca viata ei ar avea vreo insemnatate. Insa Dumnezeu a avut pregatit un plan mult mai maret si astfel Obed la randul sau a nascut un fiu pe nume Isai, care a fost tatal regelui David.
Asadar, chiar si atunci cand esti sarac si simti ca nu mai ai nici o valoare (nici in ochii tai, nici in ochii intregii lumi), chiar in acele momente si nu numai, sa stii ca AI VALOARE IN OCHII LUI DUMNEZEU si viata ta este scumpa inaintea Sa, intrucat este gata sa dea popoare pentru viata ta si mai mult de atat si-a dat singurul sau Fiu la moarte pentru tine! Si ce altceva ar mai avea nevoie sufletul omului, decat sa stie ca e iubit chiar si atunci cand o merita cel mai putin?
Credinciosia Lui nu va pieri niciodata, iar cantecul acesta este asa de dulce!
Naomi M.
sâmbătă, 22 iunie 2013
Insetat
[Un psalm al lui David. Facut cand era in pustia lui Iuda]
Dumnezeule, Tu esti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Imi inseteaza sufletul dupa Tine, imi tanjeste trupul dupa Tine, intr-un pamant sec, uscat si fara apa.
Asa Te privesc eu in locasul cel sfant, ca sa-Ti vad puterea si slava. Fiindca bunatatea Ta pretuieste mai mult decat viata, de aceea buzele mele canta laudele Tale.
Te voi binecuvanta, deci, toata viata mea, si in Numele Tau imi voi ridica mainile.
Mi se satura sufletul ca de niste bucate grase si miezoase, si gura mea Te lauda cu strigate de bucurie pe buze, cand mi-aduc aminte de Tine in asternutul meu, si cand ma gandesc la Tine in timpul privegherilor noptii.
Caci Tu esti ajutorul meu, si sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale.
Sufletul meu este lipit de Tine; dreapta Ta ma sprijineste. Dar cei ce cauta sa-mi ia viata, se vor duce in adancimile pamantului; vor fi dati prada sabiei, vor fi prada sacalilor.
Dar imparatul se va bucura in Dumnezeu; oricine jura pe El se va fali, caci va astupa gura mincinosilor.
duminică, 19 mai 2013
Sa fii o roza!
Cand va veni pe norii cerului, El Insusi va trece prin dreptul fiecarei flori, si cele care vor ramane inflorite pana la venirea Sa, pe acelea le va lua pe bratele Sale si le va duce in fericire.
marți, 7 mai 2013
Vom invia!
"Fii Tatalui Meu, lungiti-va ca si Mine ca sa luati chinul lumii si dispretul ei. Daca vreti sa dobanditi putere dumnezeiasca, rastigniti-va membrele ca si dusmanii si prietenii sa poata bate in ele cuie ascutite. Purtati cununa de spini, pana cand fata voastra se va umple de sange, aruncati hainele voastre inaintea privirilor batjocoritoare ale pacatului. Gandeasca dusmanii ca v-au chinuit, ucis si ingropat, ca v-au sters de pe fata pamantului... Atunci veti invia, o, fii ai parintelui Meu, veti invia pe aripile zorilor, plini de putere, de putere vie, vesnica si nebiruita!
Toata lumea va fi la picioarele voastre, inaintea voastra se vor deschide cerurile!
Tot universul va repeta numele voastre, si istoria credintei voastre!" Cete nenumarate de ingeri se vor bucura de slava voastra!
Caci din aceasta zi, in vecii vecilor, Eu si acei pe care ii numesc ai Mei vom preface moartea in viata, iar viata vremelnica in viata vesnica!"
...eu prin Mielul lui Dumnezeu, cel rastignit si inviat si prin dragostea Sa sublima aratata pe cruce, sunt ceea ce am fost, ceea ce sunt si ceea ce voi fi in vesnicii!
luni, 21 ianuarie 2013
O ultima scrisoare
In primul rand ii multumesc Lui Dumnezeu pentru toti anii frumosi plini de bunatate iar acum la sfarsit am inteles ca rostul in viata e a trai cu El.
In al doilea rand ii multumesc sotiei mele. Ii multumesc pentru aceiasi cafea lipsita de aroma dar servita cu toata dragostea, pentru mancarea cu sare prea putina dar intotdeauna nu a lipsit armonia din vorbele ei. Chiar daca prajiturile erau seci, pasiunea ei nu a lipsit niciodata in tot ceea ce facea.
In urmatorul rand multumesc copiilor pentru tot ce mi-au oferit, pentru noptiile in care vegheam la capataiul lor am inteles dragostea paterna, iar in noptiile in care ma rugam pentru ei, dragostea lui Dumnezeu. Le multumesc pentru toate cuvintele intoarse inapoi pentru ca trebuia sa duc o floare parintiilor mei. Le multumesc pentru toate durerile facute ca am inteles cate lacrimi trebuie sa vars pe mormantul parintiilor mei.
Nu in ultimul rand multumesc la toti pentru tot ce mi-ati oferit. Pentru toate privirile dure, atunci am inteles ce inseamna un zambet, pentru toate faptele frumoase ca atunci am inteles ce putin am facut pentru voi!
Va doresc o viata mai buna, iar atunci cand sicriul va cobori in locul de veci va transmit un sincer: "va iubesc!"
Autor: Cretzu
sâmbătă, 12 ianuarie 2013
Copiii Tatalui ceresc
Mai sigur si mai fericit decat un copil al lui Dumnezeu nu poate fi nimeni; nici steaua de pe bolta cereasca, nici pasarea in cuibusorul ei...
Domnul se ingrijeste de credinciosii Lui in gradinile sfinte ale Sionului, se indura de ei si ii poarta in brate parintesti.
Nici o suferinta, si nici un necaz nu vor putea sa-i smulga din mana Lui. El e cel dintai prieten care cunoaste grijile copiilor Sai.
Si daca ia, si daca da... El ramane acelasi Tata si telul Lui e acela de a dori adevaratul bine pentru copiii Sai.
